Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
 

Titlul paginii web

 
 

Informatii Nunta

Acte casatorie necesare pentru cununia civila, documente, legislatie

Va oferim un extras din metodologia pentru aplicarea unitara a dispozitiilor Legii nr. 119/1996 cu privire la tipuri de acte necesare la starea civila
Acte casatorie:
ART.38
(1) Declaratia de casatorie, care face parte din dosarul prevăzut in anexa nr. 16, se face personal, de către viitorii soţi, in scris, la primăria locului de domiciliu sau de reşedinţă al unuia dintre ei.
(2) Dacă ambii viitori soţi sunt cetăţeni străini sau cetăţeni romani cu domiciliul in străinătate, declaraţia de căsătorie se poate face la primăria localităţii in care aceştia se află temporar.
(3) In cazul in care unul dintre viitorii soţi nu se află in localitatea unde urmează a se incheia căsătoria, el poate face declaraţia de căsătorie la primăria localităţii de domiciliu sau de reşedinţă, care o va transmite, in termen de 48 de ore, la primăria localităţii unde urmează a se incheia căsătoria.
ART.39
(1)O dată cu declaratia de casatorie viitorii soţi prezintă următoarele acte:
a)actuldeidentitate;
b) certificatul de naştere, in original şi in copie;
c) certificatul medical privind starea sănătăţii.
Certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiterii şi trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoana se poate sau nu se poate căsători;
d) acte, in original şi in copii traduse şi legalizate ori certificate de ofiţerul de stare civilă, din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare, dacă este cazul. Aceste acte pot fi:
- certificatul de deces al fostului soţ;
- certificatul de despărţenie sau de divorţ (eliberat in perioada anilor 1951 – 1960);
- certificatul de naştere sau de căsătorie, cu menţiunea de desfacere a căsătoriei;
- sentinţa de divorţ rămasă definitivă şi irevocabilă; pentru divorţurile pronunţate intre 8 octombrie 1966 şi 31 iulie 1974, aceasta trebuie să poarte menţiunea că a fost inscrisă pe actul de căsătorie in termen de 60 de zile de la pronunţare.
(2) Ofiţerul de stare civilă este obligat să confrunte datele inscrise in declaraţie cu actele prezentate, iar semnarea declaraţiei se face in prezenta sa.
ART. 40
Dosarul actului de căsătorie mai cuprinde, după caz, următoarele documente:
a) aprobarea primarului pentru incheierea căsătoriei in afara sediului primăriei, la cererea persoanei interesate (anexa nr. 17);
b) incuviinţarea primarului sau a comandantului navei pentru incheierea căsătoriei inainte de implinirea termenului de 10 zile de la data inregistrării declaraţiei de căsătorie, la cererea persoanei interesate (anexa nr. 18);
c) aprobarea preşedintelui consiliului judeţean sau a primarului general al municipiului Bucureşti, in cazul existenţei unor impedimente rezultate din condiţiile de varstă, rudenie firească sau adopţie, prevăzute de art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (2) şi art. 7 alin. (2) din Codul familiei (anexa nr. 19);
d) dovadă eliberată ori autentificată de misiunile diplomatice sau oficiile consulare acreditate in Romania, in cazul căsătoriei unui cetăţean străin, din care să rezulte că indeplineşte condiţiile de fond, cerute de legea sa naţională, pentru incheierea căsătoriei in Romania, in conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 119/1996, coroborate cu art. 18 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat, cu excepţia cetăţenilor statelor cu care Romania a incheiat tratate, convenţii sau acorduri de asistenţă juridică, ce pot prezenta documente eliberate de autorităţile competente din ţările respective;
e) autentificată de un notar public, din care să rezulte că viitorul soţ, cetăţean străin sau apatrid, nu este căsătorit şi indeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională pentru incheierea căsătoriei in Romania, in cazul in care dovada prevăzută la lit. d) nu poate fi obţinută intrucat statul respectiv nu are misiune diplomatică sau oficiu consular acreditat in Romania. Pentru apatrizi, legea naţională este legea statului in care işi au domiciliul sau, in lipsă, reşedinţa;
f) procesul-verbal incheiat impreună cu interpretul autorizat, in cazul incheierii căsătoriei intre persoane care nu cunosc limba romană sau intre surdomuţi (anexa nr. 20);
g) aprobarea ministrului apărării naţionale, a ministrului de interne, a ministrului de justiţie ori a conducătorilor serviciilor de stat specializate in domeniul apărării şi siguranţei naţionale, in cazul cadrelor militare active (ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri) care se căsătoresc cu o persoană apatridă sau care nu are exclusiv cetăţenia romană.
ART. 41
(1) O dată cu depunerea declaraţiei sau ulterior, pană la incheierea căsătoriei, viitorii soţi declară, in faţa ofiţerului de stare civilă, numele de familie pe care s-au invoit să-l poarte in căsătorie, potrivit dispoziţiilor Codului familiei.
(2) Dacă inţelegerea referitoare la numele de familie a intervenit după depunerea declaraţiei, dar inainte de a se incheia căsătoria, această inţelegere se consemnează intr-o declaraţie scrisă, separat, care se anexează la declaraţia iniţială.
ART. 42
(1) Căsătoria se poate incheia la expirarea termenului de 10 zile, in care se cuprind atat ziua cand a fost făcută declaraţia de căsătorie, cat şi ziua in care se oficiază căsătoria.
(2) In cazul prevăzut de art. 38 alin. (3), termenul de 10 zile se socoteşte de la data cand s-a primit declaraţia la primăria unde urmează a se incheia căsătoria.
(3) După expirarea termenului de 10 zile, căsătoria se poate incheia numai pană la expirarea termenului de valabilitate a certificatelor medicale. In cazul expirării termenului de valabilitate a acestora, viitorii soţi sunt obligaţi să depună noi certificate medicale referitoare la starea sănătăţii lor.
ART. 43
(1) Oficierea casatoriei se face in limba romană, de către ofiterul de stare civila, intr-o incăpere corespunzător amenajată, avand o ţinută vestimentară adecvată caracterului solemn al acestui act.
(2) La oficierea căsătoriei, ofiţerul de stare civilă este obligat să poarte eşarfa, in culorile drapelului naţional roman, aşezată pe umărul stang, cu banda albastră in sus.
ART. 44
(1) După luarea consimţămantului viitorilor soţi, ofiţerul de stare civilă ii declară căsătoriţi, le citeşte dispoziţiile Codului familiei referitoare la drepturile şi indatoririle soţilor şi intocmeşte, de indată, actul de căsătorie.
(2) Actul de căsătorie se semnează de către soţi, cu numele de familie pe care s-au invoit să-l poarte in căsătorie, şi de către ofiţerul de stare civilă.
(3) In rubrica “in temeiul consimţămantului exprimat personal de fiecare dintre viitorii soţi, noi ………., ofiţer de stare civilă, am incheiat prezentul act de căsătorie”, se inscrie numele celui care a oficiat căsătoria.
ART. 45
(1) Ofiţerul de stare civilă nu poate incheia căsătoria dacă constată că nu sunt indeplinite cerinţele legii.
(2) Refuzul său se consemnează intr-un proces-verbal, motivat, intocmit in două exemplare, din care unul se inmanează celor care voiau să se căsătorească (anexa nr. 21).
ART. 46
(1) După incheierea căsătoriei, in actul de identitate al soţului care prin căsătorie işi schimbă numele de familie se aplică ştampila cu următorul conţinut: “Schimbat numele din …………………… in ……………, prin căsătorie. Actul de identitate va fi preschimbat pană la …………..”.
(2) In situaţia persoanelor deţinătoare de cărţi de identitate informatizate, ofiţerul de stare civilă va invalida cartea de identitate a soţului care işi schimbă numele de familie prin căsătorie. Invalidarea se face prin perforarea spaţiului in care se află inscrisă perioada de valabilitate.
(3) Textul menţionat la alin. (1) se inscrie şi in carnetele de identitate, legitimaţiile provizorii şi paşapoartele eliberate de autorităţile romane.
Acte casatorie
Acesta a fost un extras din lege, dar pentru a face un rezumat celor scrise mai sus, va ofer o lista a actelor necesare casatoriei.
- certificate de nastere in original
- certificate medicale prenuptiale (valabile 14 zile de la data emiterii)
- carte de identitate original si copie
- declaratia de casatorie care se completeaza in fata ofiterului de stare civila si care trebuie sa mentioneze dorinta celor doi de a se casatori, faptul ca au luat cunostinta de statea sanatatii lor si numele de familie pe care il vor purta in timpul casatoriei; casatoria se poate incheia la expirarea termenului de 10 zile in care se cuprinde atat ziua in care a fost facuta declaratia de casatorie, cat si ziua in care se oficiaza casatoria. Dupa expirarea termenului de 10 zile, casatoria se poate incheia numai pana la expirarea termenului de valabilitate a certificatelor medicale.
- un plic timbrat autoadresat (timbre fiscale).
In plus, persoanele care nu sunt la prima casatorie mai au nevoie de urmatoarele acte cununie civila:
- copia sentintei de divort sau a hotararii de anulare a unei casatorii anterioare (original copie)
- certificatul de deces al fostului sot (original copie);
- certificatul de casatorie anterior, cu mentiunea desfacerii casatoriei.
Pentru casatoria cu un cetatean strain sau intre cetateni straini actele de casatorie sunt necesare urmatoarele acte casatorie:
- certificatul de nastere, original, copie si traducere legalizata
- actul care atesta ca a fost desfacuta casatoria anterioara sau a incetat, original, copie si traducere legalizata
- dovada de la autoritatiile locale, in cazul in care exista conventie intre Romania si statul respectiv
- daca aceasta conventie nu exista, dovada se va elibera de Ambasada statului respectiv (dovada va cuprinde, in mod obligatoriu faptul ca, in conformitate cu legea nationala sunt indeplinite conditiile de fond si ca se poate casatori in Romania)
- in cazul in care ambii soti sunt cetateni straini sau cu domiciliul in strainatate va fi necesar sa se faca dovada sederii in municipiul in care se va solicita efectuarea casatoriei in intervalul cuprins intre data depunerii actelor si data oficierii casatoriei.
Acestea sunt actele de care aveti nevoie, acte casatorie civile.

Se vor achita urmatoarele taxe:
- taxa timbru - 1 leu;
- taxa casatorie - 72 lei, pt. oficierea in zilele de sambata, respectiv 100 lei pentru oficierea in zilele de duminica si sarbatori legale

Nu se fac nunti in 2011
- In toate zilele de post de peste an
- In zilele praznicelor imparatesti si in ajunul lor
- 28 februarie - 06 martie 2011, saptamana lasatului de carne
- 07 martie - 23 aprilie 2011, Postul Sfintelor Pasti
- 24 aprilie - 30 aprilie 2011, Saptamana Luminata
- Duminica Rusaliilor
- 20 iunie - 28 iunie 2011, Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel
- 1-14 august 2011, Postul Adormirii Maicii Domnului
- 14 noiembrie - 24 decembrie 2011, Postul Nasterii Domnului
- 25 decembrie 2011 - 6 ianuarie 2012, de la Nasterea Domnului pana la Botezul Domnului

Recomandare: inainte de a stabili data cununiei religioase vizitati biserica in care doriti sa oficiati cununia si stabiliti impreuna cu preotul toate detaliile.

Cununia religioasa si nunta
Ceremonia religioasa este poate printre cele mai inportante etape din procesul aglomerat al casatoriei. Alegerea bisericii din copilarie sau poate a uneia din alt oras poate fi un tumult continuu pentru viitorii miri.
Multe cupluri tind sa aleaga biserica unde va avea loc cununia religioasa dupa marimea si frumusetea cladirii. Intr-adevar: o biserica maiestoasa cu multe ferestre va aparea extraordinar in timpul ceremoniei si nuntasii care nu cunosc biserica vor ramane impresionati. Ce-i drept – si fotograful va putea sa-ti ofere poze superbe din biserica, pe care le vei arata cu mandrie mai tarziu.
Ce se intampla insa daca nu iti doresti o nunta cu 200 de invitati – si vrei un eveniment intim dedicat sentimentelor voastre? O biserica mai mica si mai putin fastoasa se va incadra mai bine in sirul de evenimente organizate special in aceasta idee. Alegerea unei biserici mari pentru o nunta mica se poate transforma intr-un moment mai putin fericit intrucat, cu siguranta nu vor fi prezenti la ceremonie toti invitatii si poti avea surpriza neplacuta de a avea o biserica aproape goala.
In ceea ce priveste preotul ce va oficia ceremonia, lucrurile stau in acelasi mod: daca doresti o nunta fastoasa –vei avea cu siguranta parte si de un cor bisericesc mai mare dar sansele sunt ca pe pe preot sa-l vedeti pentru prima oara. In cazul in care tema nuntii voastre este intimitatea si declararea sentimentelor – biserica mai mica din cartierul tau poate fi raspunsul. Cu siguranta ai cunoscut preotul – fie ca obisnuiesti sa mergi macar de sarbatori la acea biserica, fie cand parintele ti-a vizitat casa inainte de Craciun sau inaintea altei sarbatori mari cu ocazia careia se colinda casele din parohie.
La ce trebuie sa fii atenta cand vine vorba de cununia religioasa? In primul rand sa mergeti amandoi mirii cu cateva saptamani inaintea nuntii sa vorbiti cu preotul care va va cununa – atat pentru a stabili daca puteti avea ceremonia religioasa in ziua dorita cat si pentru a-l cunoaste personal. De obicei se cere si un mic avans – deci sa fiti pregatiti. In al doilea rand: atentie la tinuta – suntem cu toate de acord ca este ziua in care tu decizi ce se intampla la nunta ta, insa daca optezi pentru o rochie noncomformista in stilul scurta mult deasupra genunchilor, te poti trezi in fata faptului de a nu fi primita in biserica pentru ca parintele nu accepta astfel de tinuta. Daca te gandesti sa porti o astfel de rochie, cel mai bine este sa vorbesti cu preotul care se va ocupa de ceremonie.
In al treilea rand trebuie sa stii cu ce acte trebuie sa te prezinti la biserica:
Certificatul de casatorie civila
Verighetele
Vin si piscoturi
Doua lumanari de cununie
Nu in ultimul rand, nu uita sa te asiguri ca nasii au luat lumanarile!

Patriarhia Română a decis ca, din acest an, 2011, enoriaşii să plătească atunci când vine vorba despre cununie sau botez. Potrivit mai marilor Bisericii, dacă vrei cununie religioasă, eşti nevoit să scoţi din portofel până la 1.000 de lei, iar dacă vrei să-ţi creştinezi copilul, până la 500 de lei. Taxele variază în funcţie de zona în care se află parohia sau de situaţia materială a credincioşilor. Pentru respectivele sume, preoţii vor trebui să taie chitanţe.
De menţionat este că Patriarhia a mai hotărât să nu se perceapă taxe şi pentru îmnormântare, considerându-se că familiile sunt îndurerate.

28 de obiceiuri de nunta si traditii. O sa le tii chiar pe toate?
Nunta este probabil evenimentul cel mai presarat cu traditii si obiceiuri de nunta. Si desi le-ai stii pe majoritatea dintre ele, este bine sa le cunosti semnificatia. In plus, este posibil ca despre unele dintre ele sa citesti acum pentru prima oara. In general, traditiile si obiceiurile se tin doar intr-o anumita regiune, insa acestea sunt universale. Ti le prezint mai jos, foarte pe scurt, si te las sa le alegi pe cele pe care le vrei la nunta ta.
1. Petitul
Tanarul, impreuna cu tatal sau cu cativa prieteni, merge s-o ceara pe aleasa lui direct de la parintii. Pentru acest eveniment, familia miresei se pregateste cu un ospatat. Desi hotararea de a face nunta este de obicei luata dinainte, petitul este o formalitate prielnica pentru ca cele doua familii sa petreaca mai mult timp impreuna.
2. Marsul Nuptial
Celebrul mars nuptial dateaza din 1858, din timpul nuntii regale a printesei Victoria (Marea Britanie) cu printul Frederick William (Prusia). Printesa era innebunita dupa Mendelssohn si Wagner, asa ca i-a ales si pentru nunta ei. La scurt timp, toate miresele din Marea Britanie adoptasera acest mars pentru nunta, instaurand astfel o traditie a nuntilor din vest.
3. Fedelesul
Este petrecerea care se face in seara de dinaintea nuntii la casa miresei (de regula) si la care participa tinerii prieteni ai celor doi miri. Astfel, invitatii lucreaza ornamentele care vor fi puse in bradul de nunta, din diverse materiale, iar apoi stau de vorba si petrec cu bautura si dans.
4. Bradul
Este cu siguranta cea mai cunoscuta traditie de nunta. Dis-de-dimineata, ginerele, impreuna cu prieteni apropiati impodobesc doi brazi cu diferite obiecte, fructe si chifle. Mai intai, brazii sunt purtati cu chef si voie buna de tinerii necasatoriti la casa nasului si la cea a miresei. Bradul este simbolul vigorii si al tineretii, iar impodobirea lui simbolizeaza viata "imbelsugata" a noii familii.
5. Barbieritul mirelui
Acest obicei se desfasoara in paralel cu gatitul miresei. Cavalerul il barbiereste, in mod simbolic, pe ginere. Traditia consta intr-un joc: mirele, asezat pe un scaun, cu bani sub picior, nu trebuie sa-l lase pe lautar sa-i ia banii. Barbieritul mirelui reprezinta un simbol al pregatirii baiatului pentru nunta. Iar obiceiul are o semnificatie ritualica initiatica, ultima dintr-un lung sir de initieri la care era supus baiatul in cursul deveniri sale ca barbat.
6. Imbracatul miresei
Nasa, mama miresei si domnisoarele de onoare o ajuta pe mireasa sa se gateasca. La sfarsit, nasa ii leage voalul si coronita. Se desfasoara in acelasi timp cu barbieritul mirelui si simbolizeaza pregatirea fetei pentru nunta. In vechime la acest ritual puteau lua parte mai multa lume din partea miresei. Cum gatitul era destul de laborios (se foloseau cele mai bune haine, se faceau impletituri complicate ale parului), fetele cantau cantece cu tema despartirii… "Ia-ti mireasa ziua buna" si altele.
7. Vesmintele de nunta
In Roma antica, albul era considerat culoarea bucuriei, mai tarziu, in Evul Mediu a simbolizat puritate. Termenul vechi francez "trousseau" se traduce prin balot de imbracaminte. In vremurile stravechi, prietenii si membrii familiilor celor doi, se imbracau la fel ca mirii pentru a deruta spiritele malefice si de a deturna farmecele. Obiceiul a evoluat in timp si astazi, mai ales la americani, domnisoarele de onoare si cavalerii poarta haine de aceeasi culoare si care de multe ori sunt croite la fel.
8. Voalul miresei
In societatea romana si in Evul Mediu, ridicarea valului era dreptul exclusiv al mirelui si reprezenta un semn al autoritatii barbatului asupra femeii. Insa alte surse sustin ca obiceiul dateaza din timpul in care erau la moda nuntile "aranjate", iar fata miresei era acoperita pana cand mirele o insotea la ceremonie, moment in care era prea tarziu sa se razgandeasca, daca nu i-ar fi placut chipul ei.
9. Jartiera
Exista mai multe origini ale acestei traditii de scoatere a jartierei de catre mire. In timpurile stravechi, unii invitati aveau obiceiul sa fure ciorapii miresei cand aceasta era impreuna cu sotul ei in camera nuptiala, pentru a vedea cine se casatoreste urmatorul. Alte izvoare indica o dorinta a barbatilor de a fura ciorapul miresei pentru a avea succes in dragoste. Si pentra ca mireasa sa nu se aleaga cu hainele sfasiate in timpul petrecerii, s-a adoptat sistemul ca ea sa arunce de buna voie ciorapul. Insa unii tineri, mai nerabdatori, voiau sa-l ia cu forta, asa ca era nevoie de interventia mirelui. Astfel s-a ajuns ca in zilele noastre, mirele sa scoata ciorapul miresei, inlocuit mai tarziu cu jartiera.
10. Buchetul miresei
In vremuri stravechi aproape orice putea fi considerat ca fiind prevestitor de rele. De aceea miresele foloseau plante, cunoscute pentru protectia pe care o puteau asigura impotriva relelor. Ele erau prinse pe imbracamintea miresei, din cap pana la picioare, facand-o sa arate mai mult ca o salata asortata umblatoare. Mai tarziu, plantele au inceput sa fie inlocuite cu flori, doar din simt estetic, si sa se mute de pe vestminte pe buchetul de mireasa.
11. Ceva vechi, Ceva nou, Ceva imprumutat, Ceva albastru
Traditia de nunta care isi are radacinile in Anglia secolului al XIX-lea cere ca mireasa sa poarte in ziua casatoriei, pentru a avea o casnicie reusita, patru elemente, la alegere, care pot fi o piesa de imbracaminte, bijuterie etc., dar care sa aiba urmatoarele caracteristici precise: Ceva vechi, Ceva nou, Ceva imprumutat, Ceva albastru. Semnificatia acestor elemente este urmatoarea: - ceva vechi - legatura familiala a miresei cu viata ei de dinainte de casatorie (de obicei este o bijuterie de familie) - ceva nou - reusita si succesul in viitor (in general rochia de mireasa) - ceva imprumutat - norocul si fericirea viitorilor miri (un accesoriu deja purtat de o alta mireasa in ziua nuntii care acum are o viata fericita) - ceva albastru - fidelitatea si puritatea intr-un cuplu (un element discret, un accesoriu)
12. Hora miresei
Hora miresei (Nuneasca) se danseaza acasa la mireasa, prilej cu care soacra mica imparte diferite cadouri nasilor, socrilor si, uneori, rudelor apropiate.
13. Ruperea turtei
Nasa comanda si plateste o turta impodobita cu diverse ornamente, impletituri si alte forme. In mod simbolic, turta este rupta deasupra capului miresei si este data spre consum invitatilor. Se spune ca aduce noroc celor care mananca din ea. Obiceiul se pastreaza din vremea Romei antice.
14. Cavalerii si domnisoarele de onoare
Cavalerii si domnisoarele de onoare se regasesc in ritualul nuntii datorita unei legi romane care cerea ca la o nunta sa existe cel putin zece martori. De asemenea, in antichitate se credea ca spiritele rele pot participa la o nunta cu scopul de a crea haos si neintelegeri. In acest sens, invitatii se imbracau in ton cu mirii, pentru ca spiritele rele sa nu stie cine se casatoreste. Asa se explica de ce domnisoarele si cavalerii de onoare poarta haine asemanatoare cu cele ale mirelui si miresei.
15. Udatul
Mireasa, flacaul cu bradul si alaiul miresei merg la cea de-a treia fintina spre rasarit, numarata de la casa miresei, insotiti de lautari. Pe drum, mireasa si flacaul poarta un ulcior (sau o vadra de lemn in alte zone), legat cu stergar tesut in casa, pina la fintina. Aici, flacaul scoate apa de trei ori si, de fiecare data, impreuna cu mireasa, stropeste multimea cu un manunchi de busuioc, inmuiat in apa din ulcior, in semn de urare de maritis la fete, insuratoare la flacai si spor la neveste. Flacaul poate fi altul decit purtatorul bradului si va pastra ca dar ulciorul nou si stergarul cu care a facut udatul. Intorsi de la apa, nuntasii incing o hora in care mireasa trece pe la fiecare si ii prinde in piept floarea de nunta. Aceleasi flori sau cocarde le vor primi nuntasii mirelui, nasii, alti invitati la biserica.
16. Schimbul de verighete
Aceasta frumoasa traditie provine din Egiptul antic. Ei credeau ca exista la degetul al treilea al mainii stangi o vena care ducea direct la inima, de aceea inelele erau din material textil (canepa) si simbolizau astfel unirea inimilor. Mai tarziu romanii au adoptat obiceiul, dar au inovat facand inelele de fier pentru a simboliza forta legaturii dintre soti. Prin Evul Mediu britanicii au inlocuit fierul cu aur, simbol al puritatii si al prosperitatii.
17. Unirea mainilor drepte
Mana dreapta simbolizeaza putere, resurse si scop. Unirea mainilor drepte a mirilor inseamna ca cei doi se pot baza unul pe celalalt si pe resursele pe care fiecare le-a adus in casatorie. In plus, acest obicei reprezinta uniunea a doua vieti intr-una singura.
18. De ce sta mireasa in stanga mirelui
Mirele trebuie sa-si protejeze intotdeauna mireasa. De aceea, el o aseza in partea stanga pentru a se folosi de sabia din mana dreapta impotriva unui atac.
19. Sarutul
Inca o traditie faimoasa si frumoasa deopotriva! Obiceiul sarutului dateaza din Evul Mediu, insa la acea vreme avea o cu totul alta semnificatie: el era "pecetea" incheierii unui acord. Chiar si in Roma antica se pare ca se folosea in acest scop. Mai tarziu, obiciul s-a transmis cu aceeasi semnificatie si la nunta, cand la sfarsitul ceremoniei cei doi miri, sarutandu-se, pecetluiau juramintele facute.
20. Aruncarea cu grau si orez
Aruncarea cu grau si orez reprezinta o traditie de nunta care, in ultima vreme, pare sa fie inlocuita cu aruncarea de confetti multicolore la iesirea din biserica si de la starea civila. Acest obicei isi are originea intr-un stravechi ritual pagan care consta in aruncarea de seminte/graunte peste tinerii casatoriti in ziua nuntii, seminte a caror forta si mai ales fertilitate le-ar fi fost transmise prin acest gest simbolic. Astfel, prin trasfer, nunta devine una binecuvantata si fertila. Varianta confetiilor pierde din conotatiile ritului, efectul vizual insa nu poate fi neglijat. In zilele noastre exista si varianta aruncarii de petale de flori, gest al carui simbolism este supraincarcat cu simbolismul florilor ale caror petale sunt alese. De asemenea, gestul aruncarii "alunga spiritele rele" din calea mirelui si a miresei, netezindu-le astfel drumul pe care au ales sa paseasca impreuna.
21. Spargerea paharului
Un obicei evreiesc care reprezinta distrugerea templului din Ierusalim. De cele mai multe ori, cuplurile pastreaza bucati din paharul spart la nunta intr-o cutie.
22. Furatul miresei
Poporul roman este un popor vesel si uneori pus pe sotii. Se presupune ca mirele nu trebuie sa aibe ochi decat pentru mireasa lui, dar unii glumeti profita de neatentia mirelui si fura mireasa. El este dator sa o caute sau sa o rascumpere. In unele zone, rapitorii au datoria de a nu lasa mireasa pe jos, ea trebuie purtata numai in brate. In alte zone, se considera ca daca mireasa a fost furata pana la ora 24.00 datoria o va plati nasul, daca a fost furata dupa 24.00 mirele este cel care va plati. De multe ori, spre hazul invitatilor, mirele este pus sa indeplineasca anumite sarcini.
23. Mancarea si vinul
Receptia reprezinta sarbatorirea oficiala a noului cuplu si se face de regula printr-o petrecere cu mancare din belsug si cu bautura. Vinul servit mesenilor simbolizeaza impartasirea vietii mirilor cu Dumnezeu.
24. Tortul de nunta
Romanii aveau obiceiul ca la sfarsitul ceremoniei de casatorie sa rupa o paine deasupra capului miresei, iar numarul firmiturilor indica cati copii va avea noul cuplu. Invitatii culegeau aceste firmituri si le pastrau pentru noroc. Cu timpul, prin rafinament, painea a fost inlocuita cu prajituri si mai tarziu cu tortul miresei.
25. Aruncatul buchetului
O alta traditie foarte cunoscuta! Mireasa se intoarce cu spatele la grupul de fete tinere, nemaritate, si arunca la intamplare buchetul. Fata care-l prinde este cea care se va marita prima. Unele traditii spun ca se va marita in acelasi an.
26. Scosul voalului
Aproape de sfarsitul nuntii, nasa scoate voalul de pe capul miresei si ii pune o esarfa sau un batic, simbolizand trecerea de la statutul de fata la cel de nevasta. Voalul miresei se pune pe capul unei fete necasatorite, de regula pe capul celei care a prins buchetul.
27. Trecerea peste prag cu mireasa in brate
Din timpuri stravechi exista obiceiul ca mireasa sa intre pentru prima oara in casa cea noua pe usa principala. Daca se impiedica sau punea piciorul stang pe prag se credea ca va fi ghinionista. De aceea, s-a format obiceiul ca mirele sa o treaca el insusi peste prag, pentru a se asigura ca totul va fi bine.
28. Luna de miere
Desi "luna de miere" se refera la o perioada de vacanta binemeritata si mult asteptata de cuplu, sintagma nu are niste radacini tocmai placute pentru mireasa mai ales. In vechime barbatii nu prea faceau curte fetelor, iar cea mai simpla metoda de a avea o nevasta era de a o lua pe sus. Pentru a prinde putere, el consuma un soi de bautura fermentata intaritoare ce continea si miere. Dupa ce o aducea acasa, daca reusea sa impiedice fuga miresei timp de un ciclu lunar, atunci casatoria era considerata valida. Mireasa era silita sa bea din aceeasi bautura care continea miere, pentru ca se credea ca are efect linistitor si ca o va face docila.
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one